Loe raamatut: «Pădurea Fermecată»

O carte de L. S. MORGAN

Coperta a fost realizată de: Odile Silva Dias

Traducător: Cristina Botîlcă

Aceasta este o ficțiune, o sursă de divertisment.

Numele, personajele, locurile și evenimentele descrise sunt produse ale imaginației autorului.

Orice asemănare a acestor aspecte cu realitatea este pur întâmplătoare.

TOATE DREPTURILE REZERVATE

Este interzisă stocarea și/sau reproducerea oricărei părți din această carte, prin orice modalitate (tangibilă sau intangibilă) fără a avea permisiunea scrisă a autorului.

Încălcarea drepturilor exclusive de autor va pricinui acțiuni de pedepsire civile și penale.

PĂDUREA FERMECATĂ.

FRATERNIZAREA

O poveste de L. S. Morgan

Rezumat: O poveste pentru copii și tineri, despre prietenie și camaraderie. Doi frați se aventurează în marea fermă a mătușii lor și ceea ce vor trăi aceștia este experiența unei zile petrecute într-o pădure fermecată, o zi plină de aventură, magie, râsete și distracție.

Clasificare: potrivită pentru toate vârstele.

Doi copii, o praștie și multe râsete...

O poveste despre magie și prietenie...

Cuvinte cheie:

* magie

* aventură

* copilărie

* distracție

* amuzament

* spiriduș

PĂDUREA FERMECATĂ.

FRATERNIZAREA

Când Nicolas și Arthur se treziră în acea dimineață rece de octombrie, în ziua de 31 a lunii, se simțeau curajoși și bucuroși, nu numai fiindcă era sărbătoarea de Haloween, dar și pentru că se aflau la ferma mătușii lor. Amândoi știau că aveau întregul weekend la dispoziție pentru a se bucura de aventuri nemaipomenite, de plimbări și de distracție.

Gustară puțină cafea, chiar dacă mama lor îi privea nemulțumită, căci voia ca ei să mănânce mai mult la masă; aveau fursecuri țărănești, brânză, pâine de casă, prăjitură cu mălai, lapte proaspăt muls și fructe din regiune. Cu toate acestea, cei doi frați voiau să plece mai repede și să exploreze lumea plină de posibilități.

Nicolas, copilul de opt ani, era „liderul”. Acesta păși încrezător pe drumeagul ce ducea la întinsa plantație de cafea. Acest rol i se oferise nu doar fiindcă era fratele mai mare, dar și pentru că era capabil de a lua hotărâri și decizii în toate aventurile sale.

Fratele mai mic, de cinci anișori, avea rolul de a participa la toate aceste aventuri în care îl conducea Nicolas, având mare admirație pentru el. Cărând bețe pe care le găsiseră pe jos, amândoi își continuară drumul, bucuroși de aventură, nu înainte de a o auzi pe mama lor strigând și avertizându-i să nu intre pe plantația de cafea, fiindcă s-ar putea să găsească șerpi și alte animale periculoase. Se întoarse în casă înainte să-și dea seama că băieții făceau exact opusul a ceea ce le spusese ea.